sâmbătă, 16 aprilie 2011

Paleo-, Proto-, Neo-Comunism

Cu siguranta cei de varsta mea isi vor aminti foarte bine despre ceea ce voi scrie aici.
Cei mai tineri sunt rugati sa se documenteze pe la parinti si bunici daca li se pare incredibil.
Imi amintesc de copilaria mea petrecuta in timpul regimului comunist.
Si-mi amintesc acum, in special cata silinta isi dadeau comunistii sa desfiinteze marile sarbatori ale romanilor, recte: Pastele si Craciunul.
Si nu ma refer la ultimii ani, cand, din cauza cartelelor, era absolut utopic sa te gandesti la o aprovizionare cat de cat decenta.
In conditiile in care carnea, painea, uleiul, zaharul, ouale, laptele, faina si inca nu mai stiu cate altele erau dramuite zilnic/saptamanal/lunar, ca sa faci un amarat de cozonac, trebuia sa aduni "ratia" pe vreo 4 luni. 
Inainte de Craciun, cautarea unui brad semana cu o expeditie cu colacul in jurul lumii. Dupa Craciun, apareau brazii in piata si, evident, nu-i mai cumpara nici dracu'.
Inainte de Paste, dispareau toate ouale de pe piata si apareau, cam prin vinerea mare, numai oua cu coaja atat de inchisa la culoare, incat nici nu mai era nevoie sa le vopsesti.
Daca voiai miel, te suiai frumos in vreun mijloc de transport si te duceai prin satele invecinate sa cauti unul pe care il aduceai, cu mare frica acasa, pentru ca Militia oprea orice avea patru roti si te intreba de fiecare frunza de leustean pe care o aveai in bagaje. Mielul, daca aveai ghinion, se confisca si se transforma in friptura si drob pentru nomenclatura mai mica sau mai mare a Partidului.
Elevii aveau vacanta de Craciun, pentru simplul motiv ca, la o saptamana dupa Craciun, era Anul Nou. De Paste, nu aveau vacanta decat in cazul fericit (si foarte rar) in care perioada de vacanta batuta in cuie de mai-marii invatamantului rosu corespundea cu data la care se serba Pastele.
Si totusi, nu-mi aduc aminte sa fi avut in copilarie vreun Craciun fara brad si vreun Paste fara miel, oua rosii si cozonac.
Oricat se dadeau comunistii de ceasu' mortii sa ne dezvete de obiceiurile astea "burgheze", n-au reusit.
Iata insa ca, la 22 de ani de cand comunistii au intrat in istorie (pe usa din dos, evident), "democratii" portocalii au reusit. In timp-record, as zice.
Au reusit sa ne aduca la asemenea prag al saraciei, incat, desi poti gasi absolut tot ce-ti trebuie pentru a avea o sarbatoare decenta, nu ti-o poti permite.
In haosul absolut pe care au reusit sa-l creeze, economia "de piata" functioneaza exact pe dos decat ar trebui s-o faca prin definitie.
In orice economie, in ajunul sarbatorilor, cand cererea e mai mare, preturile scad. La noi, e invers. 
In conditiile in care toate veniturile au fost taiate fara mila, puterea de cumparare a scazut drastic, preturile au crescut astronomic, avortonul se minuneaza ca a scazut consumul.
Oamenii ajung sa se calce in picioare pentru o sticla de ulei sau pentru un kilogram de zahar, pentru ca, pur si simplu, mor de foame.
Iar nazistii portocalii privesc, din turnul lor de fildes, rezultatele scurt-circuitelor lor intra-craniene si continua sa explice, cui mai sta sa-i asculte, ca au facut "reforma".
Din ce in ce mai putini copii din ziua de azi mai stiu ce-i un brad de Craciun, ce-i aia "drob de miel" sau cozonac.
Peste 30 de ani, de Sarbatori, acesti copii de astazi isi vor aminti doar lacrimile din ochii parintilor lor, dusi prea devreme de pe lume, din cauza grijilor si a neputintei de a le fi putut asigura, nu un lux, ci strictul necesar.
Avortonii portocalii vor avea pe constiinta (sic!) generatii intregi fara nicio amintire frumoasa, generatii intregi care vor creste crezand ca lacrimile de pe obrajii parintilor sunt normale. 
Generatii intregi care vor citi in cartile de istorie cum se petreceau Pastele si Craciunul pe vremea comunistilor.



sâmbătă, 2 aprilie 2011

Ma implic!

Gata! M-am hotarat sa ma implic in politica! 
Acum, ca am iesit din recesiune de o zi jumate, mi se pare normal sa pun umarul la propasirea spatiului carpato-danubiano-pontic.
Stiu ca piticul de la Palatul Victoria e ca un burete cand e vorba de sfaturi; le absoarbe cu sete si le transforma in legi, ordonante si hotarari.
Asa ca vin si eu cu un sfat care, dupa iesirea din recesiune, va scoate spatiul cu pricina si din criza, facandu-l varful de lance pentru toata economia mondiala.
Chestia e simpla! Si, mai ales, foarte la indemana piticaniei.
Nu trebuie decat sa dea o hotarare cu doua alineate:
#1: Se vor desfiinta, incepand de maine, toate structurile juridice ale tarii. Incepand cu Curtea Constitutionala si terminand cu Judecatoria de la Cuca Macaii.
#2: Se vor desfiinta, incepand de maine, Senatul si Camera Deputatilor.
Gata! Asta-i toata filosofia.
Hai sa explic si de ce, sa nu muriti prosti!
Desfiintand toate structurile juridice, in primul rand se vor disponibiliza cateva zeci de mii de bugetari mancatori de bani din PIB-ul ala slabanog si anemic. In plus, nu va mai avea cine sa-i puna bete-n roate ori de cate ori da cate o ordonanta/hotarare/lege scrisa pe genunchi asteptand sa-si faca efectul minunatul Tranz-activ.
Plus ca, nemai existand hotarari definitive si irevocabile, nu va mai fi nevoie sa basheasca legi contra acestora.
Desfiintand Parlamentul, alta economie substantiala! Ia ganditi-va cati bani se vor economisi la buget daca vom scapa de toate capusele alea care, ori tocesc aiurea fotoliile pe care stau, ori o ard periodic prin cele strainataturi in asa-zise delegatii oficiale, ori bantuie de nauci prin tara cu masini de ultima generatie. 
Si, oricum nu fac nimic util societatii, atata vreme cat toate legile devin operationale prin asumarea raspunderii.
Iar o parte din banii astfel economisiti poate fi folosita la dotarea cu gratii de 2 tzoli si cu garduri electrice triple la cele 67 de noi camine de batrani. Sa nu cumva sa le treaca babalacilor prin cap ca de-acolo poti sa te cari asa, cand vrea muschii tai si sa iei locul tinerilor la coada la prezervative la promotie.
Ah! Si inca ceva! Daca tot trimiteti corabia aia in Mediterana, vindeti dreaq si niste bilete de croaziera, numai dus, ca sa nu bata drumul in gol.

Dacii liberi

  Dacii liberi nu se dezmint niciodată. Dacii liberi au așteptat un an întreg concediul și îl vor fructifica la maximum, indiferent. Indifer...