Sa se termine odata cu alegerile astea, ca m-am saturat!
Atatea patimi ies la iveala te miri de unde! Atatia prieteni devin dusmani de moarte pentru simplul motiv ca cineva incearca sa sustina pe unul dintre candidati, iar celalalt nu e de acord.
Si, daca oamenii ar incerca sa aduca argumente in FAVOAREA unuia sau altuia dintre cei doi, tot ar fi bine.
Dar nu! Conform principiului "cine nu-i cu mine e impotriva mea",il umplem de invective si rahat aruncat cu lopata pe amaratul care isi "permite" sa aiba o alta parere.
Oare vom invata vreodata lectia tolerantei?
Am trait 50 de ani de comunism in care ni s-a tinut in mod constant pumnul in gura.
Acum avem libertatea de a spune cam tot ce ne trece prin minte, dar noi nu facem altceva decat sa ne bagam pumnul in gura unii altora.
Probabil ca dupa alegeri, inca vreo saptamana, vom mai auzi tunete si fulgere de manie, dupa care apele se vor linisti.
Numai ca zecile de jigniri aduse intre prieteni cu pareri politice diferite nu se vor sterge atat de usor.
Oare chiar merita sa ne pierdem prietenii pentru simpla satisfactie de a ne fi aratat muschii?
Spunea cineva odata ca mintea conduce pumnul si nu invers.
Oare?
Incerc sa-mi dau cu parerea despre diverse chestii de care ne lovim cu totii zilnic. Despre chestii care ne macina, ne bucura (ca or mai fi si de-alea). Nu am pretentia sa ating toate subiectele fierbinti. Daca mai aveti si voi altele, nu ezitati sa le postati.
luni, 30 noiembrie 2009
duminică, 22 noiembrie 2009
INTRE SUTE DE PROBLEME...
...care ne macina existenta cotidiana, nu mai reusim sa gasim resurse sa ne mai bucuram de ceva.
Suntem o tara de oameni tristi (cu mici exceptii inerente), care nu mai suntem capabili sa ne bucuram nici macar de o zi cu soare bland in prag de iarna.
Sarbatori sarace si triste ne bantuie noptile de insomnie, ganduri sumbre ne insotesc fiecare pas, lipsa de solutii la sutele de probleme ne imbatraneste cu cate 10 ani in fiecare zi.
Acum 20 de ani, increzatori (sau creduli), ne intrebam CAND va fi mai bine.
Acum 10 ani, sceptici, ne intrebam DACA va fi mai bine.
Azi STIM ca NU va fi mai bine.
Cuvantul "speranta" dispare incet-incet din vocabular. E inlocuit cu "spaima", cu "lacrimi", cu "sinucidere".
Zeci de oameni, mai batrani sau (din nefericire) mai tineri aleg sa-si puna capat zilelor. Unii pentru ca nu mai fac fata avalansei de probleme fara rezolvare, iar altii, pentru ca se simt o povara pentru apropiati. O gura de hranit in minus conteaza atunci cand sari peste o masa din zi ca sa ai ce manca la masa urmatoare.
O singura categorie de oameni va prospera din ce in ce mai mult: antreprenorii de pompe funebre.
Ghici de ce!
Suntem o tara de oameni tristi (cu mici exceptii inerente), care nu mai suntem capabili sa ne bucuram nici macar de o zi cu soare bland in prag de iarna.
Sarbatori sarace si triste ne bantuie noptile de insomnie, ganduri sumbre ne insotesc fiecare pas, lipsa de solutii la sutele de probleme ne imbatraneste cu cate 10 ani in fiecare zi.
Acum 20 de ani, increzatori (sau creduli), ne intrebam CAND va fi mai bine.
Acum 10 ani, sceptici, ne intrebam DACA va fi mai bine.
Azi STIM ca NU va fi mai bine.
Cuvantul "speranta" dispare incet-incet din vocabular. E inlocuit cu "spaima", cu "lacrimi", cu "sinucidere".
Zeci de oameni, mai batrani sau (din nefericire) mai tineri aleg sa-si puna capat zilelor. Unii pentru ca nu mai fac fata avalansei de probleme fara rezolvare, iar altii, pentru ca se simt o povara pentru apropiati. O gura de hranit in minus conteaza atunci cand sari peste o masa din zi ca sa ai ce manca la masa urmatoare.
O singura categorie de oameni va prospera din ce in ce mai mult: antreprenorii de pompe funebre.
Ghici de ce!
marți, 1 septembrie 2009
Veni, vidi...roiu'
Mai degraba as fi intitulat postarea asta "mult zgomot pentru nimic".
Pentru ca, intr-adevar, s-a facut o gramada de zgomot.
Vine...nu vine...pana la urma, vine...pregatiri...suflete scoase pentru ca diva sa aiba tot ce i-a poftit sufletelul.
O gramada de oameni a dat o gramada de bani (pentru ca biletele, numai ieftine n-au fost) ca sa vada ce?
Multa agitatie pe scena.
Playback bine camuflat.
Declaratii inflamante.
Si articole in ziare.
Ah...si intoxicare maxima pe toate posturile de televiziune.
Si asta, pentru ce? Pentru o "diva" plina de nazuri. Care nu poate "canta" daca nu are hectare de matase alba, tufe intregi de trandafiri (ma intreb daca le-or fi rupt spinii) si nici macar bunul simt de a se documenta un pic inainte de a deschide gura.
Dar...ce sa te astepti de la o...blonda?
In ultima vreme, am impresia ca toti acesti asa-zisi "Regi" ai tot felul de genuri muzicale (si nu numai) nu fac altceva decat se intrec in fitze, nazuri si pretentii.
Nu pot sa nu-mi aduc aminte de concertul sustinut in cadrul festivalului Cerbul de Aur de catre Toto Cutugno.
Ar fi trebuit sa cante 30 de minute.
A cantat doua ore si ceva, pe un frig ingrozitor, fara sa faca playback.
Iar cand a cantat "Ciobanas cu trei sute de oi", o tara intreaga a aplaudat.
Si n-a cerut luna de pe cer...nici hectare de matasuri...s-a dus doar in culise sa-si puna un pardesiu pe el.
ASTA inseamna VEDETA.
Pacat ca a ajuns tara asta sa se minuneze ca la Maglavit in fata unor maimute care sunt mai mult vedete in ziarele de scandal decat pe scena.
Pentru ca, intr-adevar, s-a facut o gramada de zgomot.
Vine...nu vine...pana la urma, vine...pregatiri...suflete scoase pentru ca diva sa aiba tot ce i-a poftit sufletelul.
O gramada de oameni a dat o gramada de bani (pentru ca biletele, numai ieftine n-au fost) ca sa vada ce?
Multa agitatie pe scena.
Playback bine camuflat.
Declaratii inflamante.
Si articole in ziare.
Ah...si intoxicare maxima pe toate posturile de televiziune.
Si asta, pentru ce? Pentru o "diva" plina de nazuri. Care nu poate "canta" daca nu are hectare de matase alba, tufe intregi de trandafiri (ma intreb daca le-or fi rupt spinii) si nici macar bunul simt de a se documenta un pic inainte de a deschide gura.
Dar...ce sa te astepti de la o...blonda?
In ultima vreme, am impresia ca toti acesti asa-zisi "Regi" ai tot felul de genuri muzicale (si nu numai) nu fac altceva decat se intrec in fitze, nazuri si pretentii.
Nu pot sa nu-mi aduc aminte de concertul sustinut in cadrul festivalului Cerbul de Aur de catre Toto Cutugno.
Ar fi trebuit sa cante 30 de minute.
A cantat doua ore si ceva, pe un frig ingrozitor, fara sa faca playback.
Iar cand a cantat "Ciobanas cu trei sute de oi", o tara intreaga a aplaudat.
Si n-a cerut luna de pe cer...nici hectare de matasuri...s-a dus doar in culise sa-si puna un pardesiu pe el.
ASTA inseamna VEDETA.
Pacat ca a ajuns tara asta sa se minuneze ca la Maglavit in fata unor maimute care sunt mai mult vedete in ziarele de scandal decat pe scena.
luni, 31 august 2009
Libertatea de exprimare
Din pacate, multi dintre noi, fericiti ca "Revolutia" le-a adus tot felul de libertati, au ales sa le foloseasca total anapoda.
Una dintre libertatile pentru care au murit oameni, este cea de expresie.
In sfarsit, putem spune tot ce avem pe suflet, fara sa ne fie teama ca citeste cine nu trebuie.
Eheeeei...dar nu e chiar asa de simplu. Se gasesc intotdeauna "curajosi" care, sub palaria anonimatului, sar cu bata cuvantului in capul oricui nu e de acord cu ei.
Astfel, pun comentarii intr-un limbaj care cu greu poate fi calificat ca articulat, fara macar sa se gandeasca o clipa ca, poate exact cel caruia se adreseaza nu se va injosi citindu-le progeniturile imunde ale mintii lor bolnave.
E, desigur, libertatea lor de a se exprima asa cum stiu si pot.
E libertatea mea sa nu citesc ceea ce suna ca o manea urlata de un cocalar beat.
E tot libertatea mea sa nu citesc postari anonime pe blogul meu.
Fac astfel apel la toti cei care vor sa posteze comentarii, sa iasa in vreun fel sau altul din anonimat si, mai ales, sa foloseasca un limbaj civilizat.
Nu de alta, dar...chiar nu intentionez sa citesc orice avorton de neuron inecat in dejectii verbale.
Una dintre libertatile pentru care au murit oameni, este cea de expresie.
In sfarsit, putem spune tot ce avem pe suflet, fara sa ne fie teama ca citeste cine nu trebuie.
Eheeeei...dar nu e chiar asa de simplu. Se gasesc intotdeauna "curajosi" care, sub palaria anonimatului, sar cu bata cuvantului in capul oricui nu e de acord cu ei.
Astfel, pun comentarii intr-un limbaj care cu greu poate fi calificat ca articulat, fara macar sa se gandeasca o clipa ca, poate exact cel caruia se adreseaza nu se va injosi citindu-le progeniturile imunde ale mintii lor bolnave.
E, desigur, libertatea lor de a se exprima asa cum stiu si pot.
E libertatea mea sa nu citesc ceea ce suna ca o manea urlata de un cocalar beat.
E tot libertatea mea sa nu citesc postari anonime pe blogul meu.
Fac astfel apel la toti cei care vor sa posteze comentarii, sa iasa in vreun fel sau altul din anonimat si, mai ales, sa foloseasca un limbaj civilizat.
Nu de alta, dar...chiar nu intentionez sa citesc orice avorton de neuron inecat in dejectii verbale.
duminică, 9 august 2009
BOOKINHOTELS-SCAM
Bookinhotels.com este o agentie de booking online care fraudeaza conturi bancare. Nu o folositi sub nicio forma!
Bookinhotels.com is a booking agency that frauds your bank accounts. Never use it!
Bookinhotels.com est une agence de reservation en ligne qui fraude votre compte bancaire. Ne l'utilisez jamais!
Bookinhotels.com is a booking agency that frauds your bank accounts. Never use it!
Bookinhotels.com est une agence de reservation en ligne qui fraude votre compte bancaire. Ne l'utilisez jamais!
vineri, 26 iunie 2009
Michael Jackson
...a murit. OK. Toata lumea moare, mai devreme, sau mai tarziu.
Numai ca deja a inceput aceeasi isterie de acum treizeci si ceva de ani, cand a murit Elvis.
La fel se dadeau si atunci de ceasul mortii facand fel de fel de presupuneri fanteziste, cum ca, de fapt n-a murit, ci se ascunde de Fisc. Si, ce e mai grav e ca inca mai sunt destui dilii care cred ca Elvis ar mai trai.
Ba, tampitilor! Chiar daca n-a murit acum 40 de ani, o fi dat in primire intre timp, ca i s-or fi terminat zilele!
Si acum, sa revin la Jackson.
Ce se tot mira unii ca a murit la 50 de ani!
Pai, cum sa nu moara, frate, ca deja arata ca o mumie proaspat scoasa de prin vreo piramida milenara. Ma si mir ca a trait atata.
De cate ori mai aparea pe la televizor, ma uitam la el si ma intrebam cum de nu se dezintegreaza.
Ipohondru cat cuprinde, decolorat ca o pitipoanca de vrea sa-si ascunda etnia, dus cu pluta rau de tot (altfel nu-mi explic de ce isi chinuia copiii aia in asa hal).
Mi se pare de un prost gust infiorator aceasta isterie colectiva...acest doliu planetar exacerbat.
De ce atunci cand ne mor parintii, ne tinem durerea cat mai ascunsa, cat mai discreta, iar cand moare o asemenea mumie ambulanta, facem din asta un spectacol mai ceva decat Carnavalul de la Rio?
Hai sa gandim altfel: a scapat, saracul de o existenta pe care o ura, pe care se chinuia de cand se stia, s-o schimbe. Un vesnic nemultumit, renegat de cei de aceeasi rasa si neacceptat de ceilalti. Un fel de paun care, atunci cand si-a pierdut coada, a inceput sa se dea in stamba pentru a atrage atentia lumii.
Sper sa nu apara si in urma astuia, ca in urma lui Elvis, mii de ciudati care sa-l imite...sosii, deh!
De ce n-or fi aparand sosii ale lui Einstein? De ce alegem mereu modele dintre cele mai dezaxate?
Numai ca deja a inceput aceeasi isterie de acum treizeci si ceva de ani, cand a murit Elvis.
La fel se dadeau si atunci de ceasul mortii facand fel de fel de presupuneri fanteziste, cum ca, de fapt n-a murit, ci se ascunde de Fisc. Si, ce e mai grav e ca inca mai sunt destui dilii care cred ca Elvis ar mai trai.
Ba, tampitilor! Chiar daca n-a murit acum 40 de ani, o fi dat in primire intre timp, ca i s-or fi terminat zilele!
Si acum, sa revin la Jackson.
Ce se tot mira unii ca a murit la 50 de ani!
Pai, cum sa nu moara, frate, ca deja arata ca o mumie proaspat scoasa de prin vreo piramida milenara. Ma si mir ca a trait atata.
De cate ori mai aparea pe la televizor, ma uitam la el si ma intrebam cum de nu se dezintegreaza.
Ipohondru cat cuprinde, decolorat ca o pitipoanca de vrea sa-si ascunda etnia, dus cu pluta rau de tot (altfel nu-mi explic de ce isi chinuia copiii aia in asa hal).
Mi se pare de un prost gust infiorator aceasta isterie colectiva...acest doliu planetar exacerbat.
De ce atunci cand ne mor parintii, ne tinem durerea cat mai ascunsa, cat mai discreta, iar cand moare o asemenea mumie ambulanta, facem din asta un spectacol mai ceva decat Carnavalul de la Rio?
Hai sa gandim altfel: a scapat, saracul de o existenta pe care o ura, pe care se chinuia de cand se stia, s-o schimbe. Un vesnic nemultumit, renegat de cei de aceeasi rasa si neacceptat de ceilalti. Un fel de paun care, atunci cand si-a pierdut coada, a inceput sa se dea in stamba pentru a atrage atentia lumii.
Sper sa nu apara si in urma astuia, ca in urma lui Elvis, mii de ciudati care sa-l imite...sosii, deh!
De ce n-or fi aparand sosii ale lui Einstein? De ce alegem mereu modele dintre cele mai dezaxate?
duminică, 3 mai 2009
Greva???
Oare ce ar putea rezolva o greva a profesorilor?
Nu prea pare sa-i pese nimanui de ei.
Se inflameaza toti varsand lacrimi de crocodil de mila bietilor copii, de parca acestia ar sta in apa pe timpul grevei.
N-am vazut pe nimeni bashicandu-se de mila sutelor de mii de calatori care inghetau prin gari si prin trenuri cand au fost in greva ceferistii.
E pacat ca profesorii au fost ignorati pana cand n-au mai putut rezista.
Guvernul Boc e cel mai prost de dupa '89. Nu are nicio strategie coerenta. Da ordonante dupa ordonante ca sa evite aplicarea legilor, dar aceste ordonante se bat toate cap in cap.
Guvern de handicapati mintal, care habar n-are ca, in situatii de criza, ultimul lucru de care te atingi sunt salariile.
Nu!!! Ei fac in continuare proiecte de investitii, dar reduc salariile. Ma rog...le ingheatza.
Probabil, nu-i afecteaza prea tare inghetzul asta...una e sa ingheti un salariu de 3-4 mii de euro si alta sa-l inghetzi pe ala de 3-4 sute.
Dar cui ii pasa? Autostrazi sa fie! Ca, si-asa , din '89 incoace nu s-au facut nici 200km de autostrazi.
Ma intreb unde o sa ajunga tzara asta?
In Africa?
Nu prea pare sa-i pese nimanui de ei.
Se inflameaza toti varsand lacrimi de crocodil de mila bietilor copii, de parca acestia ar sta in apa pe timpul grevei.
N-am vazut pe nimeni bashicandu-se de mila sutelor de mii de calatori care inghetau prin gari si prin trenuri cand au fost in greva ceferistii.
E pacat ca profesorii au fost ignorati pana cand n-au mai putut rezista.
Guvernul Boc e cel mai prost de dupa '89. Nu are nicio strategie coerenta. Da ordonante dupa ordonante ca sa evite aplicarea legilor, dar aceste ordonante se bat toate cap in cap.
Guvern de handicapati mintal, care habar n-are ca, in situatii de criza, ultimul lucru de care te atingi sunt salariile.
Nu!!! Ei fac in continuare proiecte de investitii, dar reduc salariile. Ma rog...le ingheatza.
Probabil, nu-i afecteaza prea tare inghetzul asta...una e sa ingheti un salariu de 3-4 mii de euro si alta sa-l inghetzi pe ala de 3-4 sute.
Dar cui ii pasa? Autostrazi sa fie! Ca, si-asa , din '89 incoace nu s-au facut nici 200km de autostrazi.
Ma intreb unde o sa ajunga tzara asta?
In Africa?
duminică, 26 aprilie 2009
Criza de...criza
Nu mai poti sa deschizi televizorul fara sa auzi cuvantul "criza". De mii de ori pe zi.
Chiar nu inteleg de ce atata tam-tam, cand noi, romanii, de vreo 50 de ani incoace, tot intr-o criza o ducem.
De fapt, la noi, acum, criza se manifesta doar la nivelul neuronilor de la conducere.
Pai, ia ganditi-va cam ce trafic blocat trebuie sa fie prin capetele guvernantilor.
Tuta blonda nu se dezminte: vrea "demonstratie de fauna" in Delta, in beneficiul celui mai vanat burlac din Europa. Poate-poate...
De tuta de la Educatie, ce sa mai vorbim. Da dudele pe banda rulanta.Ca de obicei, nimic din ce au facut ministrii dinainte nu e bun, deci: schimbam tot! Numai asa, de dragul de-a schimba...ca nu ne prea batem capul CUM vom aplica toate ideile astea marete.
Si, cum stim cu totii ca pestele de la cap se impute, cin' sa fie al mai destept dintre toti? Boc cel mic, evident.
Neuronul astuia a murit demult...de singuratate.
Ma si mir cum pot iesi dintr-o singura ...minte...ca, totusi, nu stiu cum altfel sa-i zic..., atatea idei care sa se bata cap in cap.
Ordonante dupa ordonante pentru anularea altor ordonante...Bani aruncati pe apa sambetii (ca tot ne scaldam in bani) pe minunatele autostrazi inexistente.
Mai povestea deunazi de cei 200 km de autostrazi romanesti.
Puah!!!! 100 sunt de pe vremea impuscatului, iar ailalti 100 s-au nascut in chinuri, in vreo 18 ani si nici macar nu duc undeva...ca se termina autostrada lu' peshte cu vreo 30 de km inainte de destinatie.
Ma gandesc si eu ca prostul: oare investitiile in autostrazi-fantoma sa fie cele mai bune investitii intr-un an de criza? Mai ales ca, nici macar scuza cu crearea de locuri de munca nu merge. Nu se prea inghesuie nici dracu' sa munceasca la Drumuri si Poteci.
E clar ca omu' n-are nicio idee despre combaterea efectelor crizei si, cu atat mai putin, vreun program viabil in sensul asta. Pur si simplu, bajbaie in bezna. In bezna din capul lui, vreau sa zic.
Si toata bajbaiala asta se face pe spinarea unei tari intregi.
Si sa nu-mi spuna nimeni ca avem conducatorii pe care-i meritam, ca nimeni nu merita asemenea gluma a naturii drept conducator.
Chiar nu inteleg de ce atata tam-tam, cand noi, romanii, de vreo 50 de ani incoace, tot intr-o criza o ducem.
De fapt, la noi, acum, criza se manifesta doar la nivelul neuronilor de la conducere.
Pai, ia ganditi-va cam ce trafic blocat trebuie sa fie prin capetele guvernantilor.
Tuta blonda nu se dezminte: vrea "demonstratie de fauna" in Delta, in beneficiul celui mai vanat burlac din Europa. Poate-poate...
De tuta de la Educatie, ce sa mai vorbim. Da dudele pe banda rulanta.Ca de obicei, nimic din ce au facut ministrii dinainte nu e bun, deci: schimbam tot! Numai asa, de dragul de-a schimba...ca nu ne prea batem capul CUM vom aplica toate ideile astea marete.
Si, cum stim cu totii ca pestele de la cap se impute, cin' sa fie al mai destept dintre toti? Boc cel mic, evident.
Neuronul astuia a murit demult...de singuratate.
Ma si mir cum pot iesi dintr-o singura ...minte...ca, totusi, nu stiu cum altfel sa-i zic..., atatea idei care sa se bata cap in cap.
Ordonante dupa ordonante pentru anularea altor ordonante...Bani aruncati pe apa sambetii (ca tot ne scaldam in bani) pe minunatele autostrazi inexistente.
Mai povestea deunazi de cei 200 km de autostrazi romanesti.
Puah!!!! 100 sunt de pe vremea impuscatului, iar ailalti 100 s-au nascut in chinuri, in vreo 18 ani si nici macar nu duc undeva...ca se termina autostrada lu' peshte cu vreo 30 de km inainte de destinatie.
Ma gandesc si eu ca prostul: oare investitiile in autostrazi-fantoma sa fie cele mai bune investitii intr-un an de criza? Mai ales ca, nici macar scuza cu crearea de locuri de munca nu merge. Nu se prea inghesuie nici dracu' sa munceasca la Drumuri si Poteci.
E clar ca omu' n-are nicio idee despre combaterea efectelor crizei si, cu atat mai putin, vreun program viabil in sensul asta. Pur si simplu, bajbaie in bezna. In bezna din capul lui, vreau sa zic.
Si toata bajbaiala asta se face pe spinarea unei tari intregi.
Si sa nu-mi spuna nimeni ca avem conducatorii pe care-i meritam, ca nimeni nu merita asemenea gluma a naturii drept conducator.
miercuri, 15 aprilie 2009
duminică, 12 aprilie 2009
Ooooof...iar vine saptamana aia de iad, cand trebuie sa fac curatenie, sa vopsesc oua, sa caut si sa gatesc miel...Va trebui sa fac iar marketing intens sa gasesc mielul perfect. Mare, ieftin, cu tot ce-i trebuie...Si toate astea de una singura. Imi vine sa le las balta toate si sa plec. La Paris...la Cairo...la Roma...
...de-aia fac urticarie
Ia uite cum nu poate omu' sa traiasca linistit!
Ne-au invadat cocalarii de nu ne mai putem misca nicaieri fara ei.
Iesi si tu, ca omul, la o "talpa" pe Corso, sa-ti incarci bateriile dupa o saptamana de munca, si, ce sa vezi? Unde te uiti, dai de cocalarul de rigoare.
Nu poti sa-l eviti; se vede de la distanta, mai ceva ca semaforu'
Pai, cum dracu' sa nu-l vezi, ca e invariabil intzolit in trening alb de nylon...cu burta...cat mai prospera. N-ai vazut treningul? Nicio problema! E imposibil sa nu-ti sara in ochi lantul de aur de la gat. E gros cat sa poti priponi cu el doua vaci si un cal naravas.
Sa nu-mi spui ca nu l-ai observat!
OK...dar auzi zgomotul care il inconjoara! Manelele alea urlate din "bemveu" sau din telefon...alea de le rag unii cu nume de etichete de supermarket.
Pai, ce crezi? Ca te lasa cocalarul sa treci pe langa el fara sa-l observi? Nooooo....
Face tot ce-i sta in putinta sa fie vazut, auzit, mirosit. A propos de miros: credeam ca au disparut parfumurile alea infioratoare de se vindeau in sticle mari pe vremea impuscatului...alea de put de la o posta! NU!!! Cocalarul are provizii inepuizabile, ca sa-l simti de la distanta.
Si, stiti care e durerea cea mai mare? Am vazut unul si la teatru. Cred ca pierduse vreun pariu cu "pretenarii" si a trebuit sa-l vada aia intrand. Se invartea bezmetic prin foaier...intr-o mana tinea telefonul in care urla intr-o limba necunoscuta, in alta mana tinea semintele si cauta cu disperare iesirea. Cand, in sfarsit, a reusit s-o gaseasca, a navalit afara, transpirat, cu un licar de spaima in ochii cam tulburi, uitand chiar si de mersul specific. Ala leganat...de-ti da impresia ca are ceva in pantaloni.
Si, cum sa nu faci urticarie cand, indiferent unde te-ai duce, ai senzatia ca esti minoritar, ca vii de pe alta planeta, ca ceva, undeva, pe parcursul existentei tale, s-a fracturat si te-ai trezit intr-o lume in care recunosti decorul, dar nu si personajele.
Ne-au invadat cocalarii de nu ne mai putem misca nicaieri fara ei.
Iesi si tu, ca omul, la o "talpa" pe Corso, sa-ti incarci bateriile dupa o saptamana de munca, si, ce sa vezi? Unde te uiti, dai de cocalarul de rigoare.
Nu poti sa-l eviti; se vede de la distanta, mai ceva ca semaforu'
Pai, cum dracu' sa nu-l vezi, ca e invariabil intzolit in trening alb de nylon...cu burta...cat mai prospera. N-ai vazut treningul? Nicio problema! E imposibil sa nu-ti sara in ochi lantul de aur de la gat. E gros cat sa poti priponi cu el doua vaci si un cal naravas.
Sa nu-mi spui ca nu l-ai observat!
OK...dar auzi zgomotul care il inconjoara! Manelele alea urlate din "bemveu" sau din telefon...alea de le rag unii cu nume de etichete de supermarket.
Pai, ce crezi? Ca te lasa cocalarul sa treci pe langa el fara sa-l observi? Nooooo....
Face tot ce-i sta in putinta sa fie vazut, auzit, mirosit. A propos de miros: credeam ca au disparut parfumurile alea infioratoare de se vindeau in sticle mari pe vremea impuscatului...alea de put de la o posta! NU!!! Cocalarul are provizii inepuizabile, ca sa-l simti de la distanta.
Si, stiti care e durerea cea mai mare? Am vazut unul si la teatru. Cred ca pierduse vreun pariu cu "pretenarii" si a trebuit sa-l vada aia intrand. Se invartea bezmetic prin foaier...intr-o mana tinea telefonul in care urla intr-o limba necunoscuta, in alta mana tinea semintele si cauta cu disperare iesirea. Cand, in sfarsit, a reusit s-o gaseasca, a navalit afara, transpirat, cu un licar de spaima in ochii cam tulburi, uitand chiar si de mersul specific. Ala leganat...de-ti da impresia ca are ceva in pantaloni.
Si, cum sa nu faci urticarie cand, indiferent unde te-ai duce, ai senzatia ca esti minoritar, ca vii de pe alta planeta, ca ceva, undeva, pe parcursul existentei tale, s-a fracturat si te-ai trezit intr-o lume in care recunosti decorul, dar nu si personajele.
sâmbătă, 11 aprilie 2009
Ieri a mai aparut o duda...Duda de Hopintzol...Doamneeee...De ce n-au oamenii simtul ridicolului?
Acum 20 de ani era un actoras de duzina si acum e absolvent de Harvard...strateg..."din cutite si pahara".
Ma intreb pana cand o sa ne mai facem de rasul curcilor.
Se zgarie pe ochi UE ca am aderat. Ma intreb cat ar fi dispusi sa plateasca pentru a scapa de noi
Acum 20 de ani era un actoras de duzina si acum e absolvent de Harvard...strateg..."din cutite si pahara".
Ma intreb pana cand o sa ne mai facem de rasul curcilor.
Se zgarie pe ochi UE ca am aderat. Ma intreb cat ar fi dispusi sa plateasca pentru a scapa de noi
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Dacii liberi
Dacii liberi nu se dezmint niciodată. Dacii liberi au așteptat un an întreg concediul și îl vor fructifica la maximum, indiferent. Indifer...
-
Urmarind, in ultimele zile, feluritele emisiuni televizate dedicate evenimentului -major, de altfel- pe numele lui "Referendum", a...
-
Dacii liberi nu se dezmint niciodată. Dacii liberi au așteptat un an întreg concediul și îl vor fructifica la maximum, indiferent. Indifer...
-
O ucraineancă stabilită în Italia face plângere la Poliție împotriva unei vrăjitoare din România care a ușurat-o de 20 000 de euro și de c...