duminică, 26 aprilie 2009

Criza de...criza

Nu mai poti sa deschizi televizorul fara sa auzi cuvantul "criza". De mii de ori pe zi.

Chiar nu inteleg de ce atata tam-tam, cand noi, romanii, de vreo 50 de ani incoace, tot intr-o criza o ducem.

De fapt, la noi, acum, criza se manifesta doar la nivelul neuronilor de la conducere.

Pai, ia ganditi-va cam ce trafic blocat trebuie sa fie prin capetele guvernantilor.

Tuta blonda nu se dezminte: vrea "demonstratie de fauna" in Delta, in beneficiul celui mai vanat burlac din Europa. Poate-poate...

De tuta de la Educatie, ce sa mai vorbim. Da dudele pe banda rulanta.Ca de obicei, nimic din ce au facut ministrii dinainte nu e bun, deci: schimbam tot! Numai asa, de dragul de-a schimba...ca nu ne prea batem capul CUM vom aplica toate ideile astea marete.

Si, cum stim cu totii ca pestele de la cap se impute, cin' sa fie al mai destept dintre toti? Boc cel mic, evident.

Neuronul astuia a murit demult...de singuratate.

Ma si mir cum pot iesi dintr-o singura ...minte...ca, totusi, nu stiu cum altfel sa-i zic..., atatea idei care sa se bata cap in cap.

Ordonante dupa ordonante pentru anularea altor ordonante...Bani aruncati pe apa sambetii (ca tot ne scaldam in bani) pe minunatele autostrazi inexistente.

Mai povestea deunazi de cei 200 km de autostrazi romanesti.

Puah!!!! 100 sunt de pe vremea impuscatului, iar ailalti 100 s-au nascut in chinuri, in vreo 18 ani si nici macar nu duc undeva...ca se termina autostrada lu' peshte cu vreo 30 de km inainte de destinatie.

Ma gandesc si eu ca prostul: oare investitiile in autostrazi-fantoma sa fie cele mai bune investitii intr-un an de criza? Mai ales ca, nici macar scuza cu crearea de locuri de munca nu merge. Nu se prea inghesuie nici dracu' sa munceasca la Drumuri si Poteci.

E clar ca omu' n-are nicio idee despre combaterea efectelor crizei si, cu atat mai putin, vreun program viabil in sensul asta. Pur si simplu, bajbaie in bezna. In bezna din capul lui, vreau sa zic.

Si toata bajbaiala asta se face pe spinarea unei tari intregi.

Si sa nu-mi spuna nimeni ca avem conducatorii pe care-i meritam, ca nimeni nu merita asemenea gluma a naturii drept conducator.

duminică, 12 aprilie 2009

Ooooof...iar vine saptamana aia de iad, cand trebuie sa fac curatenie, sa vopsesc oua, sa caut si sa gatesc miel...Va trebui sa fac iar marketing intens sa gasesc mielul perfect. Mare, ieftin, cu tot ce-i trebuie...Si toate astea de una singura. Imi vine sa le las balta toate si sa plec. La Paris...la Cairo...la Roma...

...de-aia fac urticarie

Ia uite cum nu poate omu' sa traiasca linistit!
Ne-au invadat cocalarii de nu ne mai putem misca nicaieri fara ei.
Iesi si tu, ca omul, la o "talpa" pe Corso, sa-ti incarci bateriile dupa o saptamana de munca, si, ce sa vezi? Unde te uiti, dai de cocalarul de rigoare.
Nu poti sa-l eviti; se vede de la distanta, mai ceva ca semaforu'
Pai, cum dracu' sa nu-l vezi, ca e invariabil intzolit in trening alb de nylon...cu burta...cat mai prospera. N-ai vazut treningul? Nicio problema! E imposibil sa nu-ti sara in ochi lantul de aur de la gat. E gros cat sa poti priponi cu el doua vaci si un cal naravas.
Sa nu-mi spui ca nu l-ai observat!
OK...dar auzi zgomotul care il inconjoara! Manelele alea urlate din "bemveu" sau din telefon...alea de le rag unii cu nume de etichete de supermarket.
Pai, ce crezi? Ca te lasa cocalarul sa treci pe langa el fara sa-l observi? Nooooo....
Face tot ce-i sta in putinta sa fie vazut, auzit, mirosit. A propos de miros: credeam ca au disparut parfumurile alea infioratoare de se vindeau in sticle mari pe vremea impuscatului...alea de put de la o posta! NU!!! Cocalarul are provizii inepuizabile, ca sa-l simti de la distanta.
Si, stiti care e durerea cea mai mare? Am vazut unul si la teatru. Cred ca pierduse vreun pariu cu "pretenarii" si a trebuit sa-l vada aia intrand. Se invartea bezmetic prin foaier...intr-o mana tinea telefonul in care urla intr-o limba necunoscuta, in alta mana tinea semintele si cauta cu disperare iesirea. Cand, in sfarsit, a reusit s-o gaseasca, a navalit afara, transpirat, cu un licar de spaima in ochii cam tulburi, uitand chiar si de mersul specific. Ala leganat...de-ti da impresia ca are ceva in pantaloni.
Si, cum sa nu faci urticarie cand, indiferent unde te-ai duce, ai senzatia ca esti minoritar, ca vii de pe alta planeta, ca ceva, undeva, pe parcursul existentei tale, s-a fracturat si te-ai trezit intr-o lume in care recunosti decorul, dar nu si personajele.

sâmbătă, 11 aprilie 2009

Ieri a mai aparut o duda...Duda de Hopintzol...Doamneeee...De ce n-au oamenii simtul ridicolului?
Acum 20 de ani era un actoras de duzina si acum e absolvent de Harvard...strateg..."din cutite si pahara".
Ma intreb pana cand o sa ne mai facem de rasul curcilor.
Se zgarie pe ochi UE ca am aderat. Ma intreb cat ar fi dispusi sa plateasca pentru a scapa de noi

Asta sunt eu.
Am o groaza de idei, dar, in clipa asta, sunt asa de obosita, ca nu reusesc sa le expun.
Daca aveti rabdare, o sa le cititi pe toate si, poate imi spuneti si parerea voastra.

Dacii liberi

  Dacii liberi nu se dezmint niciodată. Dacii liberi au așteptat un an întreg concediul și îl vor fructifica la maximum, indiferent. Indifer...