...mamaliga, daca vrei.
Daca nu, o pun in cos
Si-o dau maine la cocos.
Este o poezioara pe care o invatasem cand aveam vreo 3 ani. De cate ori mi-o aminteam, ma ducea gandul la un catel de pripas caruia ii arunci un bot de mamaliga sa nu crape de foame.
Dar, s-a schimbat treaba. Acum, catelul de pripas imi apare in minte de cate ori il vad pe "Presedintele" Romaniei.
Si anul trecut, la Bruxelles, parca, si anul asta la Lisabona, acelasi scenariu: Basescu plimbandu-se printre invitati, incercand cu disperare sa se alature vreunui grup, dar nefiind bagat in seama de nimeni.
Nici macar regulile de protocol, sau educatia nu au reusit sa determine pe cineva sa-i acorde un pic de atentie.
Umbla, exact ca un caine de pripas, cersind atentia cuiva. Cred ca, daca ar fi luat o tava cu pahare de sampanie, ar fi avut mult mai mult succes.
Singura persoana care si-a pierdut cateva minute, a fost Berlusconi, desi am avut senzatia ca si ala a fost prins la inghesuiala.
Berlusconi, o persoana cel putin la fel de controversata ca si Basescu, un om care face gafa dupa gafa, fara sa se formalizeze prea mult din cauza statutului sau politic.
Si, ca si cum esecul n-ar fi fost complet, mai da cu bata-n balta si exprimandu-se ca pe vapor.
In mijlocul unei discutii pe probleme serioase, militare (scutul antiracheta), la tribuna Summit-ului, Basescu gaseste de cuviinta sa chicoteasca povestind de "racheta care nu trebuie lasata sa respire". Penibil...grotesc...simptomatic. Asta, in cazul in care translatorii de la Summit n-au facut rapid vreo adaptare, astfel incat sa-l scoata din rahatul in care s-a bagat.
Vazand acele momente absolut penibile, ma gandesc la faptul ca un Presedinte este, in fond, reprezentantul unei tari intregi.
Asa ca, se vede cu ochiul liber de ce apreciere se bucura Romania. Ca si presedintele ei, este catelul de pripas al Europei, caruia, din cand in cand, i se mai arunca un bot de mamaliga, pe care, prostul de el, nu stie de unde sa-l apuce.
Din pacate, botul de mamaliga vine din ce in ce mai rar, iar picioarele in burta, din ce in ce mai des.
Incerc sa-mi dau cu parerea despre diverse chestii de care ne lovim cu totii zilnic. Despre chestii care ne macina, ne bucura (ca or mai fi si de-alea). Nu am pretentia sa ating toate subiectele fierbinti. Daca mai aveti si voi altele, nu ezitati sa le postati.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Dacii liberi
Dacii liberi nu se dezmint niciodată. Dacii liberi au așteptat un an întreg concediul și îl vor fructifica la maximum, indiferent. Indifer...
-
In lumea în care trăim, par să se amestece două povești. Cea a băiatului care tot striga că vin lupii care nu vin și cea a drobului de sar...
-
Dacii liberi nu se dezmint niciodată. Dacii liberi au așteptat un an întreg concediul și îl vor fructifica la maximum, indiferent. Indifer...
-
„Dragul prieten" chinez a fost să-și încordeze mușchii la Moscova. Lăsăm de...
2 comentarii:
Asa este si din pacate asa ne vad toti, prost. Francezii ne iau la misto la tv si ne numesc cersetori (nu poate fi trecut cu vederea si nici uitat acel "va rog doamna" rostit in bataie de joc si cu mina intinsa). Englezii se fersec de noi si nu ne acorda permise de munca. Italienii ne dispretuiesc si ne cotonogesc pe unde ne prind. Dar ca sa fim respectati de ceilalti, trebuie mai intii sa ne respectam noi insine. Insa lucrul asta se pare ca nu se intimpla. Mai avem de lucru la capitolul asta.
De parcă am fi avut vreodată politică externă. In memoriam Cioroianu sau cum îl chema pe Epiderma Penisului ăla... Nu era de ajuns că europenii, cu sau fără papion, își bat chestia de românii de rând. Acum, până și Primul Român înghite metri întregi de chestie, de parcă ar vrea să-și întreacă fosta colegă de partid.
Trimiteți un comentariu