De departe, cel mai mediatizat, examenul de Bacalaureat a starnit spiritele in toate directiile.
Nefiind direct interesata si, oricum, neavand posibilitatea de a analiza dificultatea TUTUROR subiectelor, prefer sa nu ma pronunt.
Chestia care ma loveste fix in moalele capului e alta: valul de sinucideri.
Valul asta a inceput demult, odata cu taierile de pensii, salarii, alocatii si ce s-o mai fi taiat.
In mod constant, de un an de zile, aproape ca nu trece o zi fara sa auzi de inca o sinucidere sau o tentativa de sinucidere. Si sunt convinsa ca sunt inca multe altele de care nu auzim.
Odata cu afisarea rezultatelor la Bac, valul tinde sa se transforme in tzunami. Copii labili psihic si intelectual isi iau viata pentru ca au picat examenul, pentru ca parinti cu tarate in loc de creier le-au spus, la furie, ca n-au ce cauta acasa daca nu iau Bac-ul.
Si iata cum, guvernul nostru cel sclipitor a gasit solutia salvatoare, ca de obicei.
Suntem noi carcotasi degeaba, ca baietii (si fetele) stiu ei mai bine ce ne trebuie.
Capele mortuare!
Dupa nenumaratele sali de sport, bazine de inot si parcuri la Cuca Macaii, valul asta de sinucideri a ridicat o noua problema: unde depunem mortii?
Cum Biserica are reguli clare in privinta sinucigasilor iar vara e in toi si nu poti, totusi, sa stai cu mortu-n casa pe caldurile astea, guvernantii, in nemarginita lor intelepciune, au hotarat sa aloce gramezi de bani pentru amintitele case mortuare.
Oricum, in asemenea vremuri de restriste, afacerile cu pompe funebre au devenit cele mai profitabile. Casele mortuare sunt cireasa de pe tort...bomboana pe coliva...tichia de margaritar.
Cu alte cuvinte, daca cineva mai avea vreo retinere de-a se sinucide gandindu-se la deranjul provocat rudelor ramase, acum a scapat si de aceasta problema, datorita inteligentei nemasurate a celor care, vrem-nu vrem, ne conduc.
Un comentariu:
Dacă aş fi un dictator pe bune, cum se vrea a fi caricatura asta de preşedinte, aş merge un pas mai departe. Aş monta afişe imense peste tot, cu metode variate de sinucidere. Tutoriale de sepuku, special pentru toţi cretinii care nu gândesc mai departe de doi metri de frânghie şi 100 de grame de săpun. Dacă tot eşti dictator, fii dracu' elitist, nu etilist, ajută fraierimea şi rămâi cu oameni inteligenţi şi echilibraţi. Aşa, rămân două opţiuni: ori te acceptă, ori te dau jos. Oricum, puterea sau pierderea ei sunt legitime. Mult mai legitime decât cele consfinţite de o majoritate fără discernământ.
Trimiteți un comentariu