Cum e in trend ca toata lumea sa faca sport, incerc sa ma dumiresc si eu cam ce poate sa insemne asta.
Unii fac sport de performanta, aduc si medalii si ne reprezinta tara prin toate colturile lumii.
Unii fac jogging in fiecare dimineata, in fluieraturile si comentariile grobiene ale posesorilor de burti prospere.
Unii mai merg la bazin cand au timp, mai la patinoar, mai la un bowling, macar, cu gasca.
Unii stau in fata televizorului si pedaleaza pe o bicicleta care nu-i duce nicaieri sau, pur si simplu, merg pe un covoras rulant; o fi si asta un sport.
Toti cei despre care am vorbit pana acum sunt oameni obisnuiti, ocupati sau doar preocupati de felul cum arata si nu prea pot fi incadrati in vreun tipar numai dupa sportul pe care il practica.
Am descoperit, insa, nu chiar acum, ci mai demult, un sport caracteristic unei institutii si, implicit, celor care activeaza in cadrul respectivei institutii.
Sportul se numeste "datul cu stangu-n dreptul".
Institutia este BOR.
Institutia cu pricina e, de ceva vreme, intr-un trend descendent continuu, tocmai datorita balbelor pe care le tot da de catva timp incoace.
Seria marilor balbe a inceput odata cu refuzul categoric si foarte vocal al unei slujbe pentru Sergiu Nicolaescu. Acesta sau familia acestuia (acum nu mai are importanta) au ales incinerarea, o practica, de altfel, foarte frecventa in tarile civilizate si acceptata de biserica. Si cand spun "biserica", nu ma refer la cine stie ce cult obscur si obscurantist.
Balbele au continuat, mai mult sau mai putin vizibile, cu postari pe internet ale unor imagini nu tocmai ortodoxe, cu dezvaluirea unor afaceri cel putin dubioase in conditiile in care, amintesc, BOR NU plateste impozite statului roman, dar este finantata din bugetul de stat.
In ultima vreme, prima pagina a cam aratat a necrolog; numai decese, unul dupa altul, unele mediatizate pana la greaţă, altele tinute sub un văl relativ transparent dar, totusi...văl.
Unul dintre cei mai buni fotbalisti pe care i-a avut Romania s-a sinucis (se pare), nemaiputand suporta chinurile unei boli necrutatoare. Probabil nu a fost singurul care a recurs la acest gest, BOR racnind din toti rarunchii impotriva eutanasiei.
Numai ca, in cazul acesta, BOR a reluat campionatul de dat cu stangu-n dreptu'. Pentru ca, tot din racnetele periodice ale institutiei cu pricina, am aflat ca sinucigasii nu au parte de slujba obisnuita si nici de inmormantare in cimitir.
In cazul marelui fotbalist, BOR n-a scos niciun sunet in sensul asta si, in putinele imagini difuzate, nu lipsea preotul care facea toate cele de cuviinta.
"Doctrina" ortodoxa (si, presupun ca si a altor culturi si religii) ne invata ca, in fata lui Dumnezeu, toti suntem egali.
Atunci, cum se face ca unii sunt mai egali decat altii?
Cum se face ca unii pot beneficia de derogari si altii nu?
Sa fie clar: l-am vazut pe Costica Stefanescu jucand, magnific, in echipa nationala. L-am apreciat intotdeauna ca pe un jucator exceptional. Nu ma intereseaza absolut deloc ritualurile religioase cu iz de Ev Mediu, amestecate cu diverse "traditii" pagane.
Incerc doar sa gasesc un motiv pentru care popularitatea bisericii e in continua cadere libera. Si, ceea ce mi se pare ingrijorator este faptul ca motivele sunt asa de multe si de saritoare in ochi.
Iar, in cazul asta, cum naiba se face ca inca se mai chinuie statisticile de tot felul sa ne convinga de faptul ca "poporul roman este, in proportie de 95% credincios"?
In toiul acestei epidemii de decese, astept, cu nerabdare, urmatoarea manşă a campionatului de dat cu stangu-n dreptu'.
Si, poate se organizeaza si ceva meciuri amicale, deoarece constat ca, din punct de vedere al practicarii acestui sport, Guvernul vine tare din urma.
Incerc sa-mi dau cu parerea despre diverse chestii de care ne lovim cu totii zilnic. Despre chestii care ne macina, ne bucura (ca or mai fi si de-alea). Nu am pretentia sa ating toate subiectele fierbinti. Daca mai aveti si voi altele, nu ezitati sa le postati.
sâmbătă, 24 august 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Dacii liberi
Dacii liberi nu se dezmint niciodată. Dacii liberi au așteptat un an întreg concediul și îl vor fructifica la maximum, indiferent. Indifer...
-
In lumea în care trăim, par să se amestece două povești. Cea a băiatului care tot striga că vin lupii care nu vin și cea a drobului de sar...
-
Dacii liberi nu se dezmint niciodată. Dacii liberi au așteptat un an întreg concediul și îl vor fructifica la maximum, indiferent. Indifer...
-
„Dragul prieten" chinez a fost să-și încordeze mușchii la Moscova. Lăsăm de...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu