Dorele, ne miscam si noi mai cu talent?

 Ce-mi place consecventa!
Neamul lui Dorel nu se dezminte in nicio imprejurare.
Cum am ajuns la concluzia asta? Pai, hai sa va spun.
De doua luni, in spatiul dintre blocul meu si alte doua blocuri, un fel de curte interioara, se "construieste" o parcare. Cred. Spun "cred" pentru ca nu prea seamana a parcare.
Deci!!!
Pasul 1: S-au taiat toti copacii, mari, umbrosi si sanatosi, aflati pe MARGINEA terenului cu pricina. Doar s-au taiat. Buturugile cu radacinile au ramas.
Pasul 2: Dupa ce s-a tasat bine pamantul cu un compresor care facea un zgomot infiorator, s-a trecut la nivelul urmator: asezarea de PIATRA CUBICA de o parte si de alta a unei fasii de pamant. Deci, repet: piatra cubica. Probabil recuperata in urma reabilitarii unui bulevard din apropiere.
Respectiva piatra cubica era adusa, de vreo 3 ori pe zi, de un camion, care o descarca la vreo 60-70 m distanta de locul unde era necesara. Asa ca, Dorel lua piatra cu piatra, o incarca in roaba, sau in cupa unui greifer si o ducea la locul potrivit. Asta, in conditiile in care camionul ar fi putut s-o descarce fix unde era nevoie de ea.
Pasul 2 si 1/2: In jurul buturugilor ramase, s-a facut cate un patrat frumos si regulat. De ce dracu-au mai taiat pomii aia daca au lasat buturugile acolo, nu pot pricepe in ruptul capului. Pentru ca, daca se vor hotari candva sa scoata buturugile alea, radacinile (care sunt puternice si foarte rasfirate) vor distruge pavajul din jurul lor. Deci: alti bani, alta distractie.
Credeati ca mai urmeaza si pasul 3? Va inselati! Inca se mai lucreaza.
De doua luni, de cand neamul lui Dorel se ocupa de aceasta mega-lucrare, cred ca puteau sa construiasca o autostrada cu 8 benzi de la Braila la Timisoara. Mai ales ca dau desteptarea in tot cartierul pe la 6:30 si inchid taraba pe la 18. Iar zgomotul cel mai mare il fac, obligatoriu si invariabil, dupa ora 13.
Probabil, peste inca vreo doua luni, se va inaugura, cu surle, trambite si panglica taiata, minunata parcare, sau ce dacu' o fi aia.
In orice caz, in zona asta, cu multa bunavointa, daca e vreo nunta ori vreun mare bairam, se aduna vreo 30 de masini. Parcarea ar putea gazdui lejer vreo suta.
Ceea ce ma face sa trag concluzia ca Dorel lucreaza cu spor la cooperativa "Munca-n zadar".
Morala: Imi voi deschide o fabrica de panglici. In mod sigur, in mai putin de un an, ma bat pe burta cu Bill Gates.

Traiasca legiunea si capitanul!

Nu va speriati, voi, cei care ma cititi de obicei. N-am devenit brusc vreo extremista.
Titlul asta mi-a venit in minte citind un articol despre (mult prea) celebrul extremist ungur care a spanzurat o papusa intr-o piata din "secuime".
Am vazut mai multe stiri care il aveau drept cap de afis, ceea ce ma face sa ma gandesc, cu groaza, ca nu urmareste doar cele "15 minute de celebritate" la care avem toti dreptul.
Omul incalca legile tarii in care traieste, cu fiecare pas, cu fiecare respiratie si, probabil, cu fiecare cuvant pe care il scoate (aici nu sunt foarte sigura, pentru ca vorbeste ungureste si nu pricep o iota!).
Ce ma ingrijoreaza pe mine este faptul ca, dupa atatea incalcari flagrante ale legilor, omul inca se mai plimba liber printre noi.
Stim cu totii ca noi, romanii, suntem discriminati in propria tara. Discriminati in fata moldovenilor de peste Prut, in fata rromilor si, mai ales, in fata ungurilor.
De ce "mai ales" in fata ungurilor? Pentru ca ungurii sunt la putere de 22 de ani. Pentru ca, fara ei, guvernantii, indiferent de culoarea politica, nu au niciun cuvant de spus, neavand vreo majoritate confortabila in simulacrul acela de Parlament. Pentru ca sunt pupati in cur de oricine vrea puterea in amarata asta de tara.
Asta le da curajul sa ceara si posibilitatea sa obtina absolut toate avantajele pe care le vor. 
De-asta, ori de cate ori ii vad pe liderii UDMR, nu ma pot impiedica sa ma gandesc la perioada neagra in care Romania a fost "guvernata" de Legionari.
Acesti legionari n-au disparut inca. Dimpotriva. Prolifereaza sub blanda obladuire a capitanului lor. A acelui capitan de vas, turnator cu norma intreaga, fara prea multa scoala, ales de o mana de cretini care nici nu (mai) stiu romaneste.
Ceea ce nu inteleg este de ce, in conditiile in care romanii (inca) mai sunt majoritari in tara lor, accepta cu atata umilinta sa fie calcati in picioare de o mana de tradatori si apatrizi.
Oare am uitat asa de curand cat de greu ne-a fost pe vremea impuscatului?
Doamne! Fa mamaliga aia sa explodeze odata!

Dom' doctor Fune(b)riu

Il mai tineti minte pe ala de calcula acum vreo doi ani viteza labei lui Basescu?
Ala de reusea, inainte de '89 sa dea (zice el) bac-ul in Franta.
Ala dupa al carui DEX, substantivul "coleg" e de genul neutru.
Ala care nu era in stare sa scoata trei vorbe la nuj ce conferinta de presa, daca nu statea una sa-i sufle cuvant cu cuvant.
Ala care, in declaratia de avere ACTUALIZATA cica are venituri ca profesor la nu stiu ce facultate din Franta. Cand dracu-o avea timp sa mai predea si acolo cand el e ocupat pana peste cap sa reformeze, te trei ori pe zi, invatamantul romanesc?
Ala cu fata de criminal in serie proaspat scapat de la mititica, deh!
Acum plange si se plange cui vrea sa-l asculte ca jurnalistii au scornit minciuna cum ca el, elev super-ultra-extra eminent n-ar fi luat bac-ul din prima.
Dar, in acelasi timp, nu produce nicio dovada ca ar fi facut-o. Lasa ca bac-ul francez nu-i totuna cu cel romanesc si trebuie echivalat. Dar astea sunt detalii nesemnificative.
Sincer, nu-l inteleg pe tip. Ok...un jurnalist carcotas a gasit un document fals (zice Funeriu) care poate fi combatut imediat prin documentul original care, dupa toate regulile, ar trebui sa fie in posesia titularului. De ce nu-l prezinta, ca sa inlature orice speculatie rauvoitoare?
Sa inteleg cumva ca titularul NU detine respectivul document si asteapta sa fie "fabricat" la iuteala?
Sau ilustrele studii ale ipochimenului sunt ultra-secrete?
Cei mai de varsta mea, asa, isi amintesc de serialul Colombo cu detectivul ala spanchi care tot povestea de nevasta-sa, dar nimeni n-a vazut-o vreodata. Probabil ca la fel de misterioase sunt si multele diplome ale analfabetului care conduce Ministerul EDUCATIEI si care isi permite sa comenteze rezultatele la Bac ale elevilor romani prin prisma parintelui de plod care studiaza in strainatate.
Doamne...cat imi e de greatza!

Elementary, dear Watson!

Desi e vara, cald si vremea concediilor, evenimentele se succed intr-un ritm absolut naucitor.
De departe, cel mai mediatizat, examenul de Bacalaureat a starnit spiritele in toate directiile. 
Nefiind direct interesata si, oricum, neavand posibilitatea de a analiza dificultatea TUTUROR subiectelor, prefer sa nu ma pronunt.
Chestia care ma loveste fix in moalele capului e alta: valul de sinucideri.
Valul asta a inceput demult, odata cu taierile de pensii, salarii, alocatii si ce s-o mai fi taiat.
In mod constant, de un an de zile, aproape ca nu trece o zi fara sa auzi de inca o sinucidere sau o tentativa de sinucidere. Si sunt convinsa ca sunt inca multe altele de care nu auzim.
Odata cu afisarea rezultatelor la Bac, valul tinde sa se transforme in tzunami. Copii labili psihic si intelectual isi iau viata pentru ca au picat examenul, pentru ca parinti cu tarate in loc de creier le-au spus, la furie, ca n-au ce cauta acasa daca nu iau Bac-ul.
Si iata cum, guvernul nostru cel sclipitor a gasit solutia salvatoare, ca de obicei. 
Suntem noi carcotasi degeaba, ca baietii (si fetele) stiu ei mai bine ce ne trebuie.

Capele mortuare!

Dupa nenumaratele sali de sport, bazine de inot si parcuri la Cuca Macaii, valul asta de sinucideri a ridicat o noua problema: unde depunem mortii?

Cum Biserica are reguli clare in privinta sinucigasilor iar vara e in toi si nu poti, totusi, sa stai cu mortu-n casa pe caldurile astea, guvernantii, in nemarginita lor intelepciune, au hotarat sa aloce gramezi de bani pentru amintitele case mortuare.

Oricum, in asemenea vremuri de restriste, afacerile cu pompe funebre au devenit cele mai profitabile. Casele mortuare sunt cireasa de pe tort...bomboana pe coliva...tichia de margaritar.

Cu alte cuvinte, daca cineva mai avea vreo retinere de-a se sinucide gandindu-se la deranjul provocat rudelor ramase, acum a scapat si de aceasta problema, datorita inteligentei nemasurate a celor care, vrem-nu vrem, ne conduc.

Zi de vara, pana-n seara!

Solstitiu de vara.
Caldut spre canicula.
Orele pranzului, trecute fix.
Palatul isi deschide portile si invitatii sosesc pentru "consultari" la Imparatie.
Imparatul se invarte ca leul in cusca.
Micii oponenti sosesc, la ora stabilita, si il intalnesc pe Inaltimea (sic!) Sa, Marele, Minunatul, Primul...marinar al tarii. Carmaciul, deh!
Presa ar fi trebuit sa auda, in total, vreo 10 minute din minunatele discutii.
Dar.......
Minune!!!!!
Micii oponenti deschid guritele si incep, stereo, sa dea drumul propunerilor.
Si nu oricum, ci numai dupa ce Carmaciul le propune un "compromis".
Cum, ce compromis??? 
"Nu miscati in front! Fiti de acord cu tot ce basesc (n-am diacritice!) eu, votati frumos Reforma Statului! Nimica toata! Ce mare lucru sa faci un asemenea compromis??? Altfel, deranjam praful de pe dosarele PetroMidia.
Ete ca n-au vrut!
Ete ca i-au tras-o, stereo, pe toate partile, timp de juma' de ora, in fata presei, de nu mai stia ala daca au sau nu prezervativ!
Referendum pentru schimbarea impartirii administrative??? Sunteti nebuni? Doar am facut unul ca sa micsoram numarul de parlamentari!
Referendum pentru modificarea Constitutiei? Sigur! Pai, n-am facut unul ca sa scadem numarul de Parlamentari? Ce dreaq? Ati uitat?
Chestii neimportante, care se pot adopta scurt, rapid, prin asumare de raspundere.
A zis CC ceva de neconstitutionalitatea modificarilor? Eeeeiii..."n-are conteaza"! Trimitem modificarile in Parlament. CC e doar organ consultativ...mai nou.
Chestia e ca, cei doi lideri ai Opozitiei l-au scos din pepeni pe bietul Carmaci, de l-au determinat sa organizeze o Conferinta de Presa, din aia, cum stie el. Adica: "eu vorbesc, voi ascultati si sa nu va puna dracu' sa aveti intrebari, ca mai construim un Canal"!
Una peste alta, azi, Carmaciul si-a luat-o. In bot, peste bot, si in alte locuri, mult mai sensibile.
Nu stiu daca propunerile Opozitiei erau cele mai bune.
Stiu insa, cu siguranta, ca directia spre care ne impinge Puterea nu e, in niciun caz, cea buna. 
Acum doi ani, eram pe marginea prapastiei.
Anul trecut, eram in cadere libera.
Acum, insa, incep sa se vada stancile de pe fundul prapastiei si, sa dea dracu' daca sunt netede!

Nem Todom!

Nu inteleg de ce se agita ungurii atata. Le-a aruncat marinarul o piatra in balta si ei, acum, sar toti s-o scoata. Piatra, deh!
De fapt, mai degraba s-a facut ca o arunca. A azvarlit si el niste praf in ochii unei tari saracite, aduse la disperare de incompetenta ridicata la rang de arta.
Prea multe modificari trebuie facute ca sa se ajunga la acea minunatie de impartire teritoriala.
Ma mira cum de au muscat ungurii momeala. Dar, in fine...orbiti, probabil, de multele privilegii pe care le-au stors, li se pare acum ca li s-a turnat o galeata de apa rece in cap.
Si nu ma refer la ungurul de rand, truditor pe meleaguri harghitene, ci la sefii lor cei mari si tari in clantza, care instiga, atzatza, baga intrigi, doar-doar or uita aia de saracia in care se zbat, cot la cot cu romanii.
Au si ei o idee fixa: tinutul secuiesc. Asta, in conditiile in care, la ultimul recensamant, un numar ridicol de mic de persoane s-a declarat ca fiind "secui". 
Si, peste toate fitilele astea, troneaza fericita gogoritza cu fondurile europene. O gogoritza de care se agata si piticania, si marinarul, si toata turma de incompetenti care "guverneaza".
De parca nu poti accesa respectivele fonduri daca stai in Brasov sau in Sf.Gheorghe. Toata chestia e sa faci un proiect, cat de cat inteligibil si viabil. Daca se poate, in limba oficiala a tarii: ROMANA.
Ce-mi place sa vad spirite incinse!
Incurca-i, drace!

"Pohta ce-am pohtit"

Setea de putere este, poate, una dintre cele mai chinuitoare suferinte omenesti.
Altfel, nu-mi explic graba cu care turma de scroafe cocotate-n copac purcede la o impartire administrativa complet aberanta.
Teama ca, la urmatoarele alegeri, nu vor mai putea ajunge in randul intai, in apropierea ciolanului, ii face sa baseasca (n-am diacritice!) legi din ce in ce mai bizare.
Mai intai, se asigura ca, indiferent de numarul de alegatori prezenti la urne, va castiga cine trebuie. 
Apoi, bomboana pe coliva, impartirea tarii in opt regiuni uriase, legiferata (cum altfel?), prin asumarea raspunderii.
Zi dupa zi, ne transformam, ca popor, intr-un handicapat mintal, care are nevoie de un tutore.
Acest tutore stie cel mai bine ce ne trebuie, ce vrem, ce putem, ce mancam si ce respiram.
Acest tutore nu da socoteala nimanui si ia hotarari importante in numele nostru, asteptand (cu mare nerabdare, as spune) ca acest "idiot al satului" sa dea dracului in primire mai repede si sa nu-l mai incurce.
Si, ca de obicei in cazul deciziilor total nepopulare, guvernul baseste (n-am diacritice!) restrictii impuse de unul si de altul. Daca nu e FMI, e UE, sau CE, sau NATO, sau astrele...Nu conteaza. Important e ca pisica moarta sa fie in alta curte.
Stau si ma intreb cat va mai dura pana cand "idiotul satului" se va infuria si, pana sa ajunga baietii cu camasi cu maneci foarte lungi, sa-si stranga tutorele de gat.
Ma mai intreb si cat va mai dura pana cand Uniunea Europeana, atat de apasat pupata-n cur, va face o modificare de statut care sa permita excluderea unei tari.
Pariu ca modificarea asta va fi valabila pana cand Romaniei i se va da binemeritatul sut in cur?