Coroane, fasole si carnati

Si a fost Ziua Nationala! Evident, in pur stil mioritic. (deja adjectivul "mioritic" a devenit peiorativ)
Ziua Nationala ar trebui sa fie un prilej de bucurie, nu? Chiar asa, in conditiile in care grija zilei de maine nu te lasa sa dormi noaptea.
La noi, Ziua Nationala se confunda cu Ziua Eroilor; toti politicienii se intrec in a depune eternele coroane de flori la monumentele unor eroi morti demult. Totul arata a parastas cu staif.
Apoi, dupa ce s-au epuizat florile si coroanele, se trece la demonstratiile de forta: parazile militare in cadrul carora, oricine ar avea oarece idei mai...deosebite poate sa vada cam ce-l asteapta.
Eh...uneori tehnica militara mai da si rateuri, ca tancul ala de a blocat vreo trei ceasuri circulatia pe una dintre arterele principale ale capitalei. O fi ramas in pana prostului...s-o fi rupt vreo sarma cu care legasera oarece componente, conform sanatosului principiu "lasa, ba, ca merge si-asa".
Eh...dupa ce s-a terminat si demonstratia de forta mecanica, a inceput traditionalul wrestling premiat cu o farfurie de fasole cu carnati. Criza, deh! Ca doar n-oti fi vrand limbi de canar cu trompa de elefant!
Ei, bine, anul asta, a continuat o traditie instaurata anul trecut: huiduiala si apelativele din zona suburbana adresate mai-marilor tarii.
Gurile rele sustin ca nu-si avea locul intr-o astfel de zi.
Eu spun ca EXACT in astfel de zi si-a avut locul. Si explic si de ce.
Cred ca toata lumea isi aminteste de faimoasele "bai de multime" pe care le facea primul marinar al tarii acum vreo 5-6 ani. Le facea tot timpul si putea omul, oricand, sa spuna ce are pe suflet, astfel incat,  la ocaziile speciale, nimeni nu mai simtea nevoia sa se manifeste verbal.
Acum, aceste bai de multime au disparut aproape total, asa ca oamenii profita de rarele aparitii in public pentru a-si striga nemultumirile tot mai mari.
Democratia cel putin originala in care ne zbatem ne ia, pe zi ce trece, prin asumari succesive de raspundere, aproape toate drepturile fundamentale.
Cine mai are curajul sa protesteze intr-o zi obisnuita cand amenintarea cu pierderea locului de munca se aude mai des decat "buna ziua"?
Si, de ce ai protesta in fata unor porti ferecate, stiind ca nu te aude nimeni? 
Deci, protestezi atunci cand poti si cand te poti face auzit.
Mare greseala au facut inteligentii guvernanti cand au decretat Ziua Nationala zi libera. Daca omu' era la munca, nu mai huiduia si augustele urechi nu mai erau deranjate de citatele din Dictionarul de Argou.
Probabil, curand, se va rezolva aceasta problema.
Daca regionalizarea tarii se va face, ziua de 1 Decembrie nu va mai avea absolut nicio semnificatie, iar cei care si-au dat vietile crezand intr-o Romanie Mare si unita se vor rasuci in mormintele lor acoperite de coroane uscate.
Ziua Nationala va fi, probabil, ziua de nastere a "iubitului conducator", iar baia de multime se va face strict in cadrul intim oferit de cine stie ce carciuma de fite in care, invitati alesi pe spranceana vor aduce obolul si vor petrece cu usile inchise si cu perdelele trase.
Iar poporul sa-si bage bine in cap ca Statul nu e furnizorul national de fasole si carnati, iar protectia sociala e doar o gogorita inventata de comunisti.
Cui nu-i convine, n-are decat sa plece unde-o vedea cu ochii, ca, doar de-aia avem toti pasapoarte!