duminică, 17 februarie 2013

Razboiul steagurilor

Mai mici sau mai mari, diverse "razboaie" ne ocupa timpul in fiecare zi.
Abia s-a terminat razboiul carnii de cal, ca a in ceput altul: al steagurilor.
Pe cladirea Parlamentului de la Budapesta, a aparut steagul "Tinutului Secuiesc".
Asa. Si?
In fond, e Parlamentul lor, legea lor si n-au decat sa cocoate acolo ce steag le place; chiar si paianjenul lui Hitler, daca vor. Nu inteleg de ce ne ofticam NOI din cauza asta.
Ah...ca este arborat acelasi steag pe cladiri oficiale din Romania, asta e alta mancare de peste. Sau alt gulas, daca vreti.
Dar nici in cazul asta, nu vad unde e problema. Exista o lege, in Romania, prin care se reglementeaza clar arborarea diferitelor simboluri. Si, ca peste tot unde e lege, n-ar trebui sa fie tocmeala.
"Tinutul Secuiesc" nu e decat un concept, deci nu poate avea un steag. Daca are steag, nu poate fi arborat, pentru ca se incalca legea. Daca se incalca legea, se pot lua masuri. Ce-i asa de complicat?
Faptul ca un ambasador care n-are habar de diplomatie face declaratii belicoase ar trebui sa constituie doar titlu de articol de tabloid. Din pacate, la un anumit nivel, relatiile dintre romanii si maghiarii DIN Romania nu au fost, nu sunt si nu vor fi niciodata cordiale. Si asta pentru ca ambele parti isi infoaie penele si-si ascut, periodic, pintenii.
Periodic, adica ori de cate ori sunt pe undeva alegeri; la noi sau la ei. La nivel inalt, ambele parti se dau de ceasul mortii pentru a mai castiga niste voturi. Iar nationalismul e asul de pica din maneca fiecarei parti. Chestia e ca, in jocul de carti, exista UN SINGUR as de pica.
La nivelul omului de rand, fie el roman, maghiar sau secui, lucrurile nu stau chiar asa. Suntem toti in aceeasi oala, ne luptam toti cu aceleasi greutati si probleme, avem printre noi si oameni linistiti, care-si vad de treburile lor, si extremisti carora le place sa zgandareasca rani vechi.
Sincer, nu-i inteleg pe acesti extremisti care, avand uneori dubla cetatenie, nu se folosesc de acest avantaj pentru a merge sa locuiasca acolo unde sunt doriti si acceptati. Nu pentru ca aici nu ar fi acceptati, dar li se pare ca aici ar fi discriminati.
In fond, libera circulatie e un drept castigat de toti si nu ne opreste nimeni, nici pe romani, nici pe maghiari, sa ne ducem acolo unde ne e bine.
Nu pot decat sa sper ca s-o gasi vreo minte luminata care sa aplaneze un conflict izbucnit si intretinut artificial. Nu de alta, dar ar fi exact bomboana pe coliva intr-o tara care se zbate inca sa iasa dintr-o criza apasatoare. O criza care nu a ocolit nici pe romani, nici pe maghiari, nici pe secui. 

Niciun comentariu:

Dacii liberi

  Dacii liberi nu se dezmint niciodată. Dacii liberi au așteptat un an întreg concediul și îl vor fructifica la maximum, indiferent. Indifer...