Mitocania puterii sau...puterea mitocaniei!

Mitocania romaneasca e (aproape) celebra!
Vorbim toata ziua de cocalarii care-si etaleaza "cunostintele" vaste de limba romana cu nenumaratele ei sensuri. Suntem siliti sa-i auzim pe strada, in autobuz, fara sa putem face ceva impotriva lor. Nu de alta, dar sunt foarte vocali si bine organizati. Avem, insa, avantajul ca, in caminul nostru, nu suntem obligati sa-i suportam. Acasa, se presupune ca suntem intr-un mediu prietenos, in care ne simtim in largul nostru.
Din cauza cocalarilor care ne violenteaza auzul, avem chiar si pretentii...De la altii!
Prostii de noi!
Cum sa ai pretentia ca Presedintele tarii sa se exprime urban si, mai ales, oportun?
Cum sa ai pretentia ca el sa te reprezinte, chiar daca NU l-ai votat?
Cum sa ai pretentia sa-si tina gura (cum, probabil, il tot sfatuiesc, degeaba, consilierii)?
Aflat la capatul de final a zece ani de mandat, Basescu pare, din ce in ce mai mult, un animal ranit, poate chiar turbat, care ataca fara nicio urma de logica.
Poate ca multi dintre noi ne asteptam la acest gen de iesiri, inca de cand, in campanie electorala, facea referiri la sotia moarta a unui contracandidat.
Acum, face referiri la sotul mort al unei senatoare.
Nimic nou sub soare.
De altfel, demult nu mai am asteptari de la Presedinte (pe care nu-l consider al meu), ca sa ma mai surprinda.
Si totusi...Mitocania de care da dovada ma face sa ma gandesc, numeric, la cocalarii romani. Adica, la aia care l-au pus acolo unde e si de unde nu se da dus nici de Constitutie, nici de bunul simt elementar. Ca, de educatie, nu ma leg...e clar ca n-are!
Faptul ca poate sa vorbeasca din spatele unui pupitru si din fata unor steaguri, nu scuza, in niciun fel, mitocania groasa cu care ne improasca aproape zilnic.
In cei zece ani de cand tot fac AMR-ul, m-am intrebat, pe rand, cum poate un Presedinte sa-si urasca propriul popor!
Cum poate sa nu-si dea seama ca, in cercurile internationale, ar avea mai mult succes daca ar duce o tava cu pahare de sampanie?
Cum poate sa jigneasca, sa improaste cu noroi, oameni care nu au nimic sa-si reproseze si, mai mult, carora NIMENI nu le poate reprosa nimic? Vezi mitocanul vs. Arafat.
Cum poate sa intoarca, in mod constant si cu incapatanare, categorii sociale impotriva altor categorii sociale?
Si intrebarile ar putea continua la nesfarsit!
Iar acum, stau si ma intreb: puterea l-a facut mitocan, sau mitocania l-a adus la putere?
In primul caz, imi amintesc de o vorba a cuiva pe care l-am pretuit mai presus decat orice: "daca vrei sa scapi de un prost, avanseaza-l!"
In al doilea caz, ma tem ca suntem un popor dement, lipsit de orice simt civic, daca am putut sa tinem, timp de DOUA mandate, un astfel de mitocan (si alcoolic pe deasupra), in fruntea tarii. adica sa NE REPREZINTE!