sâmbătă, 2 aprilie 2011

Ma implic!

Gata! M-am hotarat sa ma implic in politica! 
Acum, ca am iesit din recesiune de o zi jumate, mi se pare normal sa pun umarul la propasirea spatiului carpato-danubiano-pontic.
Stiu ca piticul de la Palatul Victoria e ca un burete cand e vorba de sfaturi; le absoarbe cu sete si le transforma in legi, ordonante si hotarari.
Asa ca vin si eu cu un sfat care, dupa iesirea din recesiune, va scoate spatiul cu pricina si din criza, facandu-l varful de lance pentru toata economia mondiala.
Chestia e simpla! Si, mai ales, foarte la indemana piticaniei.
Nu trebuie decat sa dea o hotarare cu doua alineate:
#1: Se vor desfiinta, incepand de maine, toate structurile juridice ale tarii. Incepand cu Curtea Constitutionala si terminand cu Judecatoria de la Cuca Macaii.
#2: Se vor desfiinta, incepand de maine, Senatul si Camera Deputatilor.
Gata! Asta-i toata filosofia.
Hai sa explic si de ce, sa nu muriti prosti!
Desfiintand toate structurile juridice, in primul rand se vor disponibiliza cateva zeci de mii de bugetari mancatori de bani din PIB-ul ala slabanog si anemic. In plus, nu va mai avea cine sa-i puna bete-n roate ori de cate ori da cate o ordonanta/hotarare/lege scrisa pe genunchi asteptand sa-si faca efectul minunatul Tranz-activ.
Plus ca, nemai existand hotarari definitive si irevocabile, nu va mai fi nevoie sa basheasca legi contra acestora.
Desfiintand Parlamentul, alta economie substantiala! Ia ganditi-va cati bani se vor economisi la buget daca vom scapa de toate capusele alea care, ori tocesc aiurea fotoliile pe care stau, ori o ard periodic prin cele strainataturi in asa-zise delegatii oficiale, ori bantuie de nauci prin tara cu masini de ultima generatie. 
Si, oricum nu fac nimic util societatii, atata vreme cat toate legile devin operationale prin asumarea raspunderii.
Iar o parte din banii astfel economisiti poate fi folosita la dotarea cu gratii de 2 tzoli si cu garduri electrice triple la cele 67 de noi camine de batrani. Sa nu cumva sa le treaca babalacilor prin cap ca de-acolo poti sa te cari asa, cand vrea muschii tai si sa iei locul tinerilor la coada la prezervative la promotie.
Ah! Si inca ceva! Daca tot trimiteti corabia aia in Mediterana, vindeti dreaq si niste bilete de croaziera, numai dus, ca sa nu bata drumul in gol.

sâmbătă, 26 martie 2011

Fregata Trasnitilor

Razboiul din Libia incepuse de vreo trei zile, cand CSAT-ul a reusit sa se adune de prin santuri si sa-si umezeasca buzele reci spre incantarea curului NATO.
Dupa dezbateri aprinse si discutii sterile, s-a hotarat: trimitem fregata!
Cum "care fregata"? Aia de o cumpararam la mana a cinspea de la englezi ca sa mai ia ochii alora de urla ca nu stiu cine a vandut flota. Na-va flota, deh!
Ei...acuma, de la hotarare la fapte e cale lunga. Cam de vreo 30 de zile. Daca nu s-o termina pana atunci razboiul. Da, Doamne!
Ai crede ca o nava de razboi ar trebui sa fie operationala la orice ora din zi si din noapte. Probabil, intr-o tara normala, asa ar fi.
Numai ca fregata noastra, saraca, are nevoie de vreo doua luni ca sa devina operationala, iar acum, bietii marinari, trebuie s-o pregateasca in doar o luna.
Va dati seama ce munca titanica sa razui in doar o luna toata rugina de pe fierotanie! Dar, atentie! DOAR rugina, nu si gainatul de pescarusi care o tine laolalta! Si mai trebuie si inarmata, ca sa-i poata speria pe aia de-ar vrea sa faca trafic de arme spre Libia, desi...daca doteaza toti marinarii cu pistoale Carpati...iesim si mai ieftin.
Astept cu nerabdare iesirea triumfala din port a galerei...oops! Pardon!...Fregatei din port. Poate ma anunta si pe mine cineva cand ajunge in Mediterana?

sâmbătă, 5 martie 2011

Paine si circ

De fapt, numai circ. Pentru ca painea, nu ne-o mai permitem demult.
Circ: "Familia" Columbeanu divorteaza! De parca s-ar fi asteptat cineva, vreodata, sa sarbatoreasca nunta de aur.
Circ: Bercea Mondial, universal, planetar, sau ce-o mai fi, sufera de claustrofobie! Drept pentru care, nu suporta detentia. Ooofff...imi dau multe lacrimi!
Circ: Ministrul muncii face declaratii de cocalar: cica sistemul de pensii ar fi un fel de sistem piramidal. Un soi de Caritas, adica. In traducere libera: voi, prostii, cotizati o viata, iar eu iau pensie.
Circ: Piticul idiot declara, cu lacrimi in ochi, ca el a fost romanul cel mai afectat de recesiune. Mi se rupe inima! In paispe!
Circ: Puterea se aliaza la urgenta cu minoritatile (ghici care!), conform principiului: -Sa ne pupati in cur! -Si noi pe voi!
Am zis ceva de paine pe undeva? Care paine? Aia pe care o platim la greutatea ei in aur? Aia pentru care, in curand, vom face credit la banca pentru a o pune pe masa de Paste si de Craciun? Si pe care o vom pastra, in congelator, pana la Pastele, respectiv Craciunul viitor? Aia pe care o vom lasa prin testament copiilor si nepotilor? 
Nu de alta, dar sa aiba si ei idee ce-i aia paine!
Addenda: CIRC: se pregatesc deja alegerile urmatoare. adica, apar, timid inca, promisiunile de cresteri de pensii si salarii in 2012. Intamplator, an electoral. Si, cum memoria fosilelor care se duc sa voteze e foarte scurta, spre zero, cand, pe cuponul de pensie vor mai aparea 5,9 lei in plus, stampilele vor zburda vesele pe casuta cu partidul care ne-a adus la sapa de lemn, care ne-a indatorat pe 4 generatii de-acum inainte si care, mai devreme, sau mai tarziu, va face din Romania o tara guvernata din umbra de unguri, de kazahi, de curve si de FMI. Nu neaparat in ordinea asta!
Traim in Romania...de prosti ce suntem!

duminică, 27 februarie 2011

127 Hours

Am incercat, pe cat posibil, sa vad cele cateva filme nominalizate la Oscar anul acesta.
Printre ele, si 127 Hours al lui Danny Boyle.
Filmul este bazat pe fapte reale. Un tip se duce sa se plimbe pe coclaurii din Utah, fara sa spuna nimanui unde pleaca, aluneca intr-o crevasa si ramane cu mana dreapta blocata intre peretele crevasei si un bolovan antrenat in cadere. Sta acolo timp de 5 zile, inregistrand mesaje catre cei dragi, convins ca nu va scapa cu viata. Dupa 5 zile decide sa-si amputeze mana captiva, reuseste sa revina la suprafata si este salvat.
Filmul avea toate premisele unei pelicule captivante, un one man-show de exceptie.
Fara sa fiu vreo mironosita, am fost la un pas de a lesina vazand acest film.
Am vazut zeci de filme sangeroase, filme de razboi, filme cu criminali sadici care umpleau ecranul cu sange si niciodata nu mi s-a facut rau.
De data asta, a trebuit sa dau pauza de vreo trei ori, pentru ca, pur si simplu, simteam ca ma prabusesc.
Azi dupa amiaza, intr-o emisiune dedicata nominalizarilor la Oscar, cineva spunea ca acest film a fost proiectat doar o singura data in Romania, pentru ca romanii sunt sensibili si nu ar rezista. Ma intrebam ce poate fi atat de cumplit. Acum am vazut; e, intr-adevar, cumplit. Sper din tot sufletul sa nu am cosmaruri.
Revenind la nominalizari, cred si eu, ca mai toata lumea, ca filmul King's speech merita Oscarul cel mare.
Asta nu inseamna ca nu consider 127 hours un film exceptional. Dar, cred ca ar fi pacat sa ia Oscar un film la care spectatorii lesina.
Il recomand cu caldura, totusi. Dar, va sfatuiesc sa tineti un pahar cu coniac la indemana. Pentru orice eventualitate.

joi, 20 ianuarie 2011

It's a missunderstanding, man!

De catva timp incoace, comunicarea, sau, mai bine zis, lipsa ei, a devenit principala caracteristica a tarii in care (mai) traim.
In asemenea masura, incat, daca mai ai cat de cat un pic de creier in cap, stai si te gandesti ca fiecare vorbeste o limba a lui, proprie si personala, numa' asa, de-al dreaq, ca sa nu-l inteleaga nimeni.
Evident, maestrii artei non-comunicarii sunt membrii guvernului, in frunte cu sefu' al mare.  Lupul flamand, deh!
Am zis "mare"! Nu va ganditi la cutulachi, ca ala e mic. Mic de tot. Si, cand il cheama ala mare sa-i (ne)comunice ceva, se face si mai mic.
Lupul cel mare il cheama pe cutulachi si-i da un ordin. Nu conteaza care.
Cutulachi fuge repejor si-si aduna haita careia ii (ne)comunica ce-a inteles el cu mintea lui slaba.
Haita pricepe ce vrea muschii ei, pune fuguta hartia pe genunchi, inmoaie creionul in gura si da-i si scrie, si scrie si da-i!
Legi, vezi bine. Una mai desteapta decat alta, una mai in contradictie cu altele.
Pe urma, in secret, la ceas de noapte, legile devin active, iar milioanele de "beneficiari" se trezesc in fata faptului implinit.
Deci, pana la urma, tot se comunica ceva: "legea a intrat in vigoare". Daca se poate si retroactiv, e perfect.
Cum? Nu vi s-a comunicat nimic? Pe dracu'!!! Doar s-a publicat in Monitor, analfabetii dracului; puneti mana si cititi!
Ah! Legea a inceput sa se aplice inainte de a intra in vigoare? Fugi cu ursu'! N-ai inteles tu bine! A fost o lipsa de comunicare.
N-ai ce pune maine copiilor pe masa? Pai, nu ti s-a comunicat inca? Trebuie sa-i trimiti sa-si vaneze pranzul, nu s-astepte de-a gata!
Las' ca mai spre sfarsitul anului, facem un Recensamant, sa vedem cati au mai ramas care se incapataneaza sa inteleaga ce (nu) li se comunica. Ai dracului capatanosi! Lasa ca vad ei!
Si, anul viitor, vom creea o gramada de locuri de munca pentru ca, din fonduri europene, vom construi hectare intregi de cimitire, cu mii de cruci pe care va scrie frumos, caligrafic, "he/she died from a missunderstanding". Amin!

duminică, 21 noiembrie 2010

Cutu, cutu, na, Grivei...

...mamaliga, daca vrei.
Daca nu, o pun in cos
Si-o dau maine la cocos.
Este o poezioara pe care o invatasem cand aveam vreo 3 ani. De cate ori mi-o aminteam, ma ducea gandul la un catel de pripas caruia ii arunci un bot de mamaliga sa nu crape de foame.
Dar, s-a schimbat treaba. Acum, catelul de pripas imi apare in minte de cate ori il vad pe "Presedintele" Romaniei.
Si anul trecut, la Bruxelles, parca, si anul asta la Lisabona, acelasi scenariu: Basescu plimbandu-se printre invitati, incercand cu disperare sa se alature vreunui grup, dar nefiind bagat in seama de nimeni.
Nici macar regulile de protocol, sau educatia nu au reusit sa determine pe cineva sa-i acorde un pic de atentie.
Umbla, exact ca un caine de pripas, cersind atentia cuiva. Cred ca, daca ar fi luat o tava cu pahare de sampanie, ar fi avut mult mai mult succes.
Singura persoana care si-a pierdut cateva minute, a fost Berlusconi, desi am avut senzatia ca si ala a fost prins la inghesuiala. 
Berlusconi, o persoana cel putin la fel de controversata ca si Basescu, un om care face gafa dupa gafa, fara sa se formalizeze prea mult din cauza statutului sau politic.
Si, ca si cum esecul n-ar fi fost complet, mai da cu bata-n balta si exprimandu-se ca pe vapor.
In mijlocul unei discutii pe probleme serioase, militare (scutul antiracheta), la tribuna Summit-ului, Basescu gaseste de cuviinta sa chicoteasca povestind de "racheta care nu trebuie lasata sa respire". Penibil...grotesc...simptomatic. Asta, in cazul in care translatorii de la Summit n-au facut rapid vreo adaptare, astfel incat sa-l scoata din rahatul in care s-a bagat.
Vazand acele momente absolut penibile, ma gandesc la faptul ca un Presedinte este, in fond, reprezentantul unei tari intregi.
Asa ca, se vede cu ochiul liber de ce apreciere se bucura Romania. Ca si presedintele ei, este catelul de pripas al Europei, caruia, din cand in cand, i se mai arunca un bot de mamaliga, pe care, prostul de el, nu stie de unde sa-l apuce.
Din pacate, botul de mamaliga vine din ce in ce mai rar, iar picioarele in burta, din ce in ce mai des.

vineri, 19 noiembrie 2010

Drumurile noastre, toate...

Avem autostrazi intr-o veselie! 
Piticania a mai inaugurat o ciozvarta de autostrada...12 km...nici n-ai timp sa bagi a 5-a, ca se termina.
Cum, puii mei, sa inaugurezi o autostrada pe bucatele? Azi 42 de kilometri, peste un an, inca 12. Si nici macar nu-s cap la cap. O bucata de autostrada ici...alta bucata dincolo... Dar, minune!!! Toate bucatile sunt in zona Clujului. Sa aiba oare vreo legatura cu locul de bastina al aluia cu coasa? Al piticaniei, vezi bine! La cine te gandeai?
Asa...bun...a inaugurat autostrada...plimbandu-se pe ea cu gogeamite Touaregul. (Oare, cum dracu' s-o cocota in el? Ca, la coborare, e simplu:se varsa).
Acuma, gata; s-a inchis taraba! Pardon! Autostrada. E pusa la conservat.
Eteee...Cum, de ce? Ca doar n-oti fi vrand sa mergeti iarna pe autostrada! Se strica, frate! De la cauciucurile alea de iarna, folosite cu spor si cu avant la 24 de grade, raman urme pe asfalt.
Plus ca, aia de Bechtel nu si-au primit malaiu' pe minunata lucrare.Ca, doar au cerut pe aia 12 kilometri bani cat pentru 500. Asa ca, baietii isi strang carpele si papusile si pleaca in cautarea altor fraieri care sa plateasca o avere pe 5 lingurite de asfalt.
Frumoasa tara avem!!!! Pacat ca-i locuita...inca.

Dacii liberi

  Dacii liberi nu se dezmint niciodată. Dacii liberi au așteptat un an întreg concediul și îl vor fructifica la maximum, indiferent. Indifer...