Elevi stresati si profesori stresanti. Un subiect inepuizabil. Suntem ca doua tabere care se "harjonesc" tot timpul, gasind, fiecare, moduri noi de a o scoate din pepeni pe cealalta.
Deunazi, un cap luminat de prin Minister (probabil unul provenit din celebrul Caracal) a ajuns la concluzia ca ar trebui sa renuntam la a corecta cu rosu caietele elevilor, pentru ca aceasta culoare ii streseaza.
Presupun ca va trebui sa-mi refac snopul de pixuri adaugand pixuri "Hello Kitty", cu sclipici, daca se poate.
Lasa ca pe mine nu m-a intrebat nimeni cat de mult ma streseaza inventiile lingvistice si ortografice pe care ma incapatanez sa le corectez. Cu rosu.
Oricum, fiind vorba despre stress, inclin sa cred ca pixul meu rosu e infinit mai putin stresant decat balastul curricular numit Religie si cei care o predau.
In anii '90, religia era predata, in scoli, dupa ureche, de catre diversi preoti care isi mai rotunjeau, astfel, veniturile.
De ceva vreme, au aparut facultati de profil asaltate de turme de bigoti dornici sa spele mici creiere cu ineptiile lor dogmatice.
Ma intreb daca in respectivele facultati se face vreun pic de pedagogie sau de psihologie a copilului. Inclin sa cred ca nu.
Si revin la mintile luminate din Minister, oripilate de pixul meu rosu.
Oare cat sunt de stresati copiii, in special cei din clasele mici, atunci cand li se insira un lung pomelnic de pedepse "divine" pentru niste pacate mai mult sau mai putin bizare.
Salut, totusi, modernismul de care dau dovada manualele de religie pentru copii. Astfel, pedeapsa pentru tras cu prastia dupa pasarele este un grav si mutilant accident de masina iar unul dintre pacatele "capitale" este mersul, duminica, la cinematograf.
Ma indoiesc de existenta vreunei referiri la masini sau cinematografe in Biblie, dar iata o dovada ca Biserica incearca, scrasnind din dinti, sa se adapteze progresului umanitatii, adaptand pe ici-pe colo, inventand prin alte parti noi si noi pacate si pedepse.
Si acum, stau si ma intreb: ce este mai stresant? Pixul meu rosu, sau perpetua sabie ridicata deasupra capului, gata sa cada la orice sfert de pas facut alaturi de dogmele inguste si inepte izvorate dintr-o carte horror de acum 2000 de ani?
Incerc sa-mi dau cu parerea despre diverse chestii de care ne lovim cu totii zilnic. Despre chestii care ne macina, ne bucura (ca or mai fi si de-alea). Nu am pretentia sa ating toate subiectele fierbinti. Daca mai aveti si voi altele, nu ezitati sa le postati.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Dacii liberi
Dacii liberi nu se dezmint niciodată. Dacii liberi au așteptat un an întreg concediul și îl vor fructifica la maximum, indiferent. Indifer...
-
In lumea în care trăim, par să se amestece două povești. Cea a băiatului care tot striga că vin lupii care nu vin și cea a drobului de sar...
-
Dacii liberi nu se dezmint niciodată. Dacii liberi au așteptat un an întreg concediul și îl vor fructifica la maximum, indiferent. Indifer...
-
„Dragul prieten" chinez a fost să-și încordeze mușchii la Moscova. Lăsăm de...
Un comentariu:
Ca si cum "Pixul rosu" e ultima problema care ar trebui rezolvata in sistemul de invatamant romanesc. Goya avea mare dreptate cand afirma ca "somnul ratiunii naste monstri".
Trimiteți un comentariu